Titanic

---

Incercand sa ma tin de promisiunea facuta la inceput celor ce citesc (si ciudat li se pare si interesant ) macar din cand in cand acest blog voi incerca sa mai “disec” inca o capodopera Hollywood-iana care pe multi i-a miscat din radacini.

Va amintiti sloganurile de promovare a melodramelor de pe vremuri: “filme la care spectatorii nu plang,ciurla de indignare”?DEX-ul vine si el ( daca mai era nevoie ),sa defineasca melodrama:”Opera dramatica in care actiunea complicata,neverosimila,cu scene pline de groaza,alterneaza cu scene comice,conventionale,de un patetism violent,rezervadu-se un loc insemnat neprevazutului”.Bun,n-am avea nimic impotriva acestui gen prizat in toate timpurile.Cand insa,melodrama se cocoata arogant printre cele mai premiate filme ale tuturor timpurilor,cum s-a intamplat cu Titanic ( care,cu cele 11 Oscaruri ale sale,intra intripleta recordurilor,alatrui de Ben-Hur si Lord of the Rings:The Return of the King ),apar complicatiile.Cand incep sa analizeze ( si,mai ales,sa laude ) filmul,toti comentatorii isi fac o datorie de onoare din a sublinia cat a costat: 200 de milioane de $,ca si cum costurile ar justifica multipremierea.Isi mai aminteste cineva cat a costat incalificabilul Waterworld,cel mai scump film pana la producerea Titanicului?175 de milioane.Un film nu e un mausoleu.Cat despre unica,neuitata,miscatoarea poveste de dragoste dintre Jack si Rose,care dupa unii plaseaza filmul in eternitate . . . Ganditi-va macar cat de bine ar fi aratat Billy Zane in rolul artistului sara,fermecator,Eden-ul libertatii si aventurii pentru Rose.Si Leonardo DiCaprio pe post de logodnic snob si arogant,caruia Rose ii striga de la obraz:”Prefer sa fiu tarfa lui decat sotia ta!”Pentru Leonardo DiCaprio,rolul lui Jack Dawson a fost iceberg-ul care aprope i-a scufundat cariera,obligandu-l apoi sa-si recupereze intens statutul din Total Eclipse,What’s Eating Gilbert Grape? sau Romeo+Juliet.A facut-o mai mult decat onorabil,prin Chach Me If You Can,Gangs of New York si,mai ales,prin Aviatorul.Dar a fost pe muchie. . . Singura bine plasata in rol ( pe langa “nescufundabila” Kathy Bates ),Kate Winslet,a fost,culmea,doar nominalizata la Oscar in tot potopul de premii,alegandu-se cu o pneumonie,unpremiu Blockbuster Entertainment,unul acordat de Empire si unul ( de popularitate ) la Festivalul Filmului European.In rest ce mia ramane din filmul cel mai lacrimogen al trecutului apropiat?Piesa jeluita de Celine Dion ( care pune sare pe rana celor care au suportat cu greu filmul ),una dintre cele mai exasperant difuzate ale tuturor timpurilor?Scenariul plin de replici nedigerabile ( oare Cameron nu a aflat ca dintr-un scenariu prost nu poate iesi un film bun? ) sau inmuierea minutioasa in valuri a intregii distributii,cu tot cu figuranti?Reconstituirea migaloasa a decorurilor,costumelor si recuzitei?Pana la urma,e injust fata de filmele adevarate sa le fie preferat – pentru meritele tehnice – un soap-opera a carui impresie artistica pentru mine este zero.

---