Vorba marelui clasic in viata . . . ” Viata e greu! “

Nu sunt aici să vă amuz, ci să mă amuz pe mine.
Scriu ce vreau, când vreau și cum vreau. Atâta timp cât nu profit cu nimic de pe urma voastră, e evident că mă și doare în cur de părerea voastră. Îți place ce scriu, citește. Nu-ți place, plimbă ursu’. Faptul că pierzi timpul citind ceva ce te ofensează, apoi mai pierzi timp și să comentezi despre cât te ofensează, spune mai multe despre tine decât despre mine.

Nu mă cred nici formator de opinii, nici artist, și nici nu am impresia că soarele răsare din curul meu, că ideile mele sunt înțelepte și că lumea ar trebui să mă asculte cu gura căscată. Doar spun ce îmi trece prin cap, liniștit, necenzurat și cu o gravă durere în pulă. Nu e un singur loc în care fac asta, că’ na, mai sunt idei care nu încap prin alte părți.

Cu toate că probabil fac mai mulți bani decât tine, arăt mai bine, fut mai mult și mai des și nu în ultimul rând gândesc mai adânc, nu sufăr de grandomanie. Ok, poate puțin acolo.

De la voi nu vreau nimic. Nu vreau nici să mă laudați, nici să vă comportați decent. Faceți ce vrea pula voastră. Cu riscul să vă iau în pulă dacă mă enervați. În rest, nu stiu. Dacă vă place ce rahat mănânc și mă vedeți printr-un bar, luați-mi un cico, așa, de mulțumire.

Bine asta e de început. Eventual, după ce vă spăl bine pe creier, vă explic eu “Cauza Justă”, ne întâlnim frumos, vă rad în cap, vă cumpăr macete și începem să schimbăm lumea.

Cam atât.
Cu stimă, respect, și ce pula mea mai vreți voi,
Mișu B.

Cruda realitate . . .

Stau si ma uit in jurul meu si observ cum mai toti oamenii ce ma inconjoara vor sa devina “Oameni mari” concept ce pentru ei e foarte diferit de ceea ce ar trebuii sau se presupune ca e normalitatea pentru ca ei sustin prin comportamentul lor oamenilor mari le plac cifrele. Si atunci cand le vorbiti despre un nou prieten, ei niciodata nu va pun intrebari asupra lucrurilor cu adevarat insemnate. Nu va intreaba niciodata: „Ce sunet are glasul lui? Ce jocuri ii plac mai mult? Face colectie de fluturi?” Ci intreaba: „Cati ani are? Cati frati are? Cate kilograme cantareste? Cat castiga tatal lui? Numai atunci ei cred ca il cunosc. Daca le spui oamenilor mari: „Am vazut o casa frumoasa, din caramizi trandafirii, cu muscate la ferestre si cu porumbei pe acoperis…” ei nu sunt in stare sa-si inchipuie cum arata o asemenea casa. Lor trebuie sa le spui: „Am vazut o casa care costa o suta de mii de franci”.„Ce frumoasa e!” vor exclama atunci.”

Smells like the 80′s . . .

Nascuti in anii 80, vedem acum in anul 2008 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data.
Suntem ultima generatie care a jucat “Ascunselea”, “Castel”, “Ratele si vanatorii”, “Tara, tara! Vrem ostasi”, “Prinsea”, “Sticluta cu otrava”,”Pac Pac”, “Hotii si vardistii”, ultimii care au strigat “Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa) primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu cd-uri.
Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.
Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere. Noi am fost ultimii “Soimi ai Patriei” si ultimii “Pioneri”.

La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza… Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa.
Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii.
Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.

Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys , si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Am citit “Licurici”, “Pif” Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri “de la TEC” fara sa ne fie teama ca “au prea multe E-uri”, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul.
Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia asteptam la chefuri sa jucam “Flori, fete sau baieti”, sau “Adevar sau Provocare”, sau orice ne dadea un pretext sa “pupam pe gura” pe cine “iubeam”.
Noi suntem cei care inca au mai “cerut prietenia”, care inca roseam la cuvantul “sex”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie “De cine iti place?” ca ne place de el/ea.

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au “child proof the house”, ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea “Feriti-va de magarus”.
Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de “first-timers”…

Just do it!

Ai vrea ca fiecare clipa sa-ti para o eternitate,sa simti atingeri fierbinti,aerul incins si sufocant din jur?Adrenalina care iti inunda trupun la gandul ca vei fi prins?Sa simti mirosuri naturale,afordisiace?Ai visat mereu la aroma de tutun care iti inunda narile,in timp ce toti ceilati se napustesc asupra ta,gata de atac?La muzica pe care te misti fara control?Vrei sa-ncerci pozitii noi?Sa simti rasuflarea celuilat in ceafa ta?Iti doresti sa fii pocnit cu bestialitate,sa ti se vorbeasca murdar,sa scoti tipete de agonie?Vrei sa traiesti experiente nemaiintalnite?Vrei sa fii atins,sa fii mangaiat unde nici cu gandul nu gandesti?Vrei? . . . Vrei? . . . VREI? . . . . . . Foloseste RATB-ul!!!!!!!!